CINCI MILENII DE MANIPULARE BOGDAN TEODORESCU PDF

Title, Cinci milenii de manipulare. Sens Tritonic. Author, Bogdan Teodorescu. Asta-i Bogdan Hrib. Preview — Cinci milenii de manipulare by Bogdan Teodorescu.

Author:Kigakree Kanos
Country:New Zealand
Language:English (Spanish)
Genre:Automotive
Published (Last):26 September 2010
Pages:363
PDF File Size:6.74 Mb
ePub File Size:20.93 Mb
ISBN:605-2-20810-406-2
Downloads:55833
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Gajar



Learn more about Scribd Membership Home. Much more than documents. Discover everything Scribd has to offer, including books and audiobooks from major publishers. Start Free Trial Cancel anytime. Bogdan Teodorescu - 5 Milenii de Manipulare.

Uploaded by Anonymous 35boKJ. Document Information click to expand document information Date uploaded Jul 16, Did you find this document useful? Is this content inappropriate? Report this Document. Flag for Inappropriate Content. Download Now. Related titles. Carousel Previous Carousel Next.

Jump to Page. Search inside document. A detinut functia de pregedinte al fnstitutului Pro intre si A publicat peste articole in preed, a realizat de emisiuni de radio gi televiziune. Niciodata nu vor lipsi Hitler gi ai lui, Stalin gi chinerii ui Mao, Biserica, in principiu cea catolicd, sofistii greci si imparatii romani.

Si bineinteles despre multe altele Toate elemente credibile gi spectaculoase ale fenomenului. Sunt identificate cu precizie datele aparitiei primei lucrari tiparite, primului ziar si a primej emisii radio, sunt dovedite legaturile istorice dintre emergenta anumitor migcAri sociale gi politice si dezvoltarea mijloacelor de comunicare.

Fiecare secol scurs de la nasterea statalitatii are momentele lui de glorie — mai putine cele indepartate, tot mai multe spre prezent — ale intersectiei dintre comunicare, evolutie gi istorie. Legand cu o linie continua aceste varfuri se obtine perspectiva modului in care comunicarea cu toate componentele ei a deter- minat modelarea realitatii cunoscute noua acum. De asuinenea, prin prisma acestor tearetizari au fest explicate actiuni ale structurilor sociale in contextul evolutiei umanitatii: o parte din.

Acest fir ae ingroasa tot mai mult spre secolul al XX-lea, cind progresele tehnologice din media si cele din stiintele sociale au permis o presiune sporita 4 fenomenului comunicational aaupra societatil.

Omul modern este o victima probabila a propagandei, omul modern este o victima aigurd a manipularii din partes organiza- tiilot politice, dar gi a celar comerciale sau de media. Omul modern este masurabil din punct de vedere sociologic, eate determinabil din punet de vedere paihologic si este parte a unui organism com- plex, dar perfect analizabil care se numeste opinie publica.

Numeai ca omul la care facem referire s-a nascut de dows ori. O data atunci cand i-a aperut specia sia dows onra cand s-a organizat social. Istoria sa incepe deci odata cu specia sa 9i a doua gard cul Sistemul social. Fara tehnologie, fara sociologie, fark psihologie, fara afivertising.

In fapt, comunicares este urzenla pe care s-a constrnit tot edi- Geral, Printr-un efort cotidian, anonim si, in genera! Convingeren nu s-a facut nici prio conspiratii, nici prin lovituri de forta, ci prin rutina. Tebnologia este ulterioara supunerii si poate fi privitd ai ca un produs al acesteia.

Elementele care stau Is baza acestei comu- hicari nu difera fundementa de marile campanii din ziua de astAzi. Probabil ca trebuie lamurit spiritual in care vom aborda aceasta lucrare. Tinta sa unica o reprezinta analiza comunicarii intre stat. Ce trebuie facut ai de ce trabuie facut. Cand in. Intr-o tari adialo- gului social, o asemenes initiativa ar fi dus la mitinguri, luari de pozitie ale mass.

Dar trebuie retinut ca, ai atunci, in plina dictatura, explicatia a existat. Chiar daca era complet neconvingatoare, Acest binom informatie-imagine a dominat comunicarea institutionala pe toata durata existentei ocesteia si de aceea trebuie 3a vedem daca vreodata statul, liderul sau conducdtorul religios, in comunicarea lor cu supuyii, an respectat regula de baza a pro- pagandei albe, respectiv rostirea exclusiv a adevarului gi daca in tentativa lor de a-i convinge pe cei din subordine au fost manati doar du intentii pozitive.

Si de a schimbs niste dominanti cu altii. CetAteann] poate areepta aceasta perspectiva, 0 poate nega sau o poate ignora. Suma avestor atitudini conduce, la anumite intervale, la bilanturi elee- torule care decid soarta acelei puteri. La inceputul secolubui al X1X-Jea, in Statele Unite ate Americii par primii oameni angajati de cAtre lider pregedinte in cazul in speta cu sarcini in domeniul constructiei de imagine.

In general, acegtia erau folositi pentru campaniile electorale si se ocupau in primul rand de relatiile cu ziarele singure media existent ei de orgunizarea turneelor in teritoriu. Spre finele secolului al XIX-lea, apar consilierti de iraagine folositi de lider in timpul mandatauui.

Epoca de aur a marketingului politic ai electoral este deschisa larg in zorii secolulaf al XX-lea, odata cu explozia media, aparitia radioului, a cinematografului ai xpoi, cAteva decentii mai tarsi, 4 televizorului. Liderul modern este inconjurat de o armata de consilieri, dintra care un loc anume ocult gi privilegiat il occupa consilierii de imagine, oamenii care ambaleaza realitatea, spin doctors deveniti subiecte de filme, de romane si de legende media.

Stim c4 la aceasta ort foarte moulte dintre actiunile vizibile ale liderilor mondiali democrati eau nu au un pulernic gi decisiv caracter imagologic, Stim ca orice demars public al unui lider este analizat din perapectiva aportu- lui gau deficitului de imagine pu care] va genera, stim 8 orice personalitate politica a momentului este profund interesata de modul in care este percepiit de opinia publica si — indiferent dac4 omul in catuzA este dictator su lider ales democratic — ineearcd a4 imbunatateasca aceastd perceptie pentru a-gi putea indeplini cat mai bine misiunes executiva.

Predicatoril eveatini au fost primii activisti ai lumii. Interventia tehnologiei — tiparul gi apai media — moment care a determinat aparitia centrelor alternative de comunicare si care o desfiintat pentru totdeauna monopolul ierarhiei asupra imaginii. Instituyille propagandei, definitivate ls inceputul secolului al XX-lea, dup4 consolidareg fenomenului media, au insumet toata experienta trecutului gi au pus-o in operd sprijinindu-se atat pe patternuri consolidate de milenii, cat 9i pe saltul tehnologic si stiintific.

Organizate manifest pentru controlul gi directionarea maski, aceste instiLutii au incercat simultan ea utilizese progresul, dar si a0-i blocheze efectele. S-a preconizat — si pe alocuri gi reusit — reintoarcerea la epoca de dinainte de media, utilizandu-se insa media. ANlwte in apatele majaritatii actelor abominabile ale seco- hului at XX-lea holecaust, epurari g.

Cele trai spatii alese — Antichitatea, prozelitismul religios si media — au contribui fiecare decisiv la ceag ce noi numim astaai campanii de comunicare in masa. Antichitatea, prin construirea imaginii liderului si a modeluiui de manipulare derivat din aceasta, pro- selitismul, prin raspandires ideologiei la nivel individual, iar media, prin construires realitai alternative, in fapt o realitave artificiala care este interpust intre individ si reglitate. Efectele manipularii suat maj vizibile, mai concrete gi, in anumite cazuri, mai inspdimantatoare i in pre- zent, Miza insd, intentiile ierarhiel, pasii propriu-zigi urmati gi finalitatea demersului sunt practic identice de-2 lingul intregii intorii cunnacute.

Teoretizarea, justificarea, ilustrarea gi perma- nentizarea supunerii au fost pasii obligatoriu parcursi de orice lider. Cei mai multi sunt si vor ramane anonimi fiindea, de fapt, activitates lor nu a fost niciodata considerata fundamentala.

Cine a serie primul diseurs al unui lider? Ce lider a rostit primu discurs in fata multimii? Ce functionar a identificat primul nevoia de maretie in expunerea canducatorului? Ce preat. Ce invatat a explicat in premiera cd supunerea in aceasta lume atrage dupa sine beneficii in cealalta?

Cui i-a venit ideea ca statuia Hiderului s8 fie mai mare decat a tuturor celorlalte personaje reprezentate? Si cine a descoperit prima data lucru- rile care plac masei?

Cine a zugravit primul imagines dugmanului intr-o comunitate? Cine a inven- tat primul ritual? Si cum i-a determinat pe oameni 4 ia parte la el?

Cum a fost convins si respecte nigte legi ecrise pe o tablita sau pe o stel4, cand el nu gtia sa citeasca?

Am trait cu iluzia, probabil confortabila, a victoriei spiritului asupra sistemului, a ideii esupre cenzurii, a individului ssupra birccratiei.

Primul om a majoritati traseelor omenirii este cunoseut. Lumea veche. Inventarea imaginii liderului Egiptul Menes sau Mena, Meni, Min, Narmer, Aha, poate fi considerat primul lider cunoscut a istoriei umane.

Acesta raporta curtii absolut toate cale ce sa intamplau in provincia sa, materialele fiind centralizate intr-o Carte a oreselor din Egipt si a tot ce le privegie.

Diodor din Sicilia mentiona, de exemplu, existenta schimbului de informatii intre provineii si capitala cu privire la cresterea sau descregterea cotelor apelor Nilului in pericada de inundatii[4].

Preocupat de multiple activitati administrative se inflinjaserfa mai multe case regale — un soi de ministere — care-urmareau desfa- surarea activitatilor agricole, de stocare a marfurilor, de irigatii, de finante, de protocol, de cult funerar, de intendenta gi aprovi- dionare ete. Numele Horus de Aur leaga persoana faraonului de cea a lui Horus solar si ceresc.

De azemenea, in ma- joritatea reprezentarilor faraonul este pus in legatura nemijlocita cu soarele, zeu! Diverse alte simboluri ca acarabeul, cobra regalia, fenotud vietii eterne, nenumbratele imaging zomorfe ale zeilor, toate retationate Tntr-o ierarhie vizuale cu insugi foraonul, demonstregat un grad nalt de contro!

Acceptand tutela faraonului — zeu intrupat, egipteanul aecepta implicit gi coor donarea ferarhiei de sub acesta. Vizirul tiati activa ca un prim-ministru a timpurilor moderne, der, in acelasi timp, era 9i cel ce ragspundea in fata faraonului de activi: taten intregii administratii, Intr-un papirus conservat din timpul Nouluj Imperiu exista un text de investitura el unui visir rostit chiar de faraon: uVegheaza asupra incoperilor wizirntui; fit cu bagare de seama ta tot ce se petrece acolo, Gandeste-ts ct.

A fi vizir nu este un lucru dulce, este un tucru amar. In acelagi timp, in provincie functionau gcoli care pra- gateau cadre pentru functionarii din afara rapitalei. Respectul pe care aceasta meserie il trezes in randul egiptenilar este regasit.

L-am privit pe agela care fusese sloboxit de la muncd silniet: tine minde, mai presus de carti nimic nu este Orioare meplegugar carc na nuieste dalta este mai obosil decdt ccela care saph phmantyl,.. Plugarul yi vede sartinile sporite gi iar sporite Acole el este stapanut Inscriptix faraonului Karoses prin care poves- teste cum a recucerit puterea de la hicgosi este negasita cateva secole mai tarziu ea exercitiu pe tablitele elavilor unei geoli de scribi[14]. Ln principiu, fiecare om care murea avea la cApatai o astfel de carte cu care se prezenta in fate zeilor, ,Sufletul origdruid riposat pentru care va fi scrisa aceasta carte va iest ziua printre cet uii gi va domni printre zei, Nimeni Nit i Se ua putea inpotrivi.

Nu am comis nici un fel de nedreptate Empatriva came- nilor, nyu am meltratat animolele, nu am cautal 26 cunosc ceea ce nu exist ined, hu am tolerat raul in jurul meu. Nu am blasfemiat numele zeilor, nu. A rostit cuvinte de revolta? A rostit cuvinte de insulta?

LIKHAIN MONG MULI PDF

Lansare volum CINCI MILENII DE MANIPULARE de Bogdan Teodorescu

.

KIRTU APARTMENT PDF

Books by Bogdan Teodorescu

.

ARIEL RUBINSTEIN LECTURE NOTES IN MICROECONOMIC THEORY PDF

Bogdan Teodorescu - 5 Milenii de Manipulare.pdf

.

Related Articles